Până la vârsta de 4-5 ani, copiii trebuie să primească ajutor din partea părinților la spălatul dinților.

Abia după vârsta de 10 ani ei capătă dexteritatea completă, necesară pentru a face acest lucru fără supraveghere.

De aceea, periatul dinților este până la această vârstă, un efort comun părinte-copil.

Copiii învață cel mai bine prin imitație, deci spălatul pe dinți trebuie să fie o activitate comună și distractivă. Cel mic trebuie îndemnat să ne privească în timp ce ne spălăm pe dinți, să imite mișcările observate, iar data următoare să facem schimb – el perie dinții, iar părintele supraveghează.

Copilul trebuie încurajat să perie dinții într-o anumită ordine, pentru minimum 2 minute. Pentru a nu se plictisi, putem folosi o clepsidră sau un cântecel preferat ce dureaza 2 min. E bine să-l obișnuim cât mai devreme cu utilizarea aței dentare, pentru a evita formarea așa-ziselor ”carii în oglindă” (cariile dintre dinți). De asemenea, foarte importantă este curățarea suprafeței limbii și a obrajilor, adevărate rezervoare de bacterii.

Este bine ca, pe durata periajului, să fim alături de copil, să-l supraveghem și să îl ajutăm, iar la final să îi lăudăm efortul și, eventual, să îi oferim o mică recompense (nu dulce), când reușește să se perieze corect 2 minute.

Copiii trebuie să învețe încă de mici că, fără dinți, nu se poate trăi și este foarte important să-i îngrijim, pentru a-i avea toată viața.